Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa realizarea Unirii Tarilor Romane si cucerirea independentei de stat, ca urmare a evolutiei rapide a societatii romanesti spre capitalism, s-a dezvoltat o retea de scoli necesara pregatirii de cadre didactice pentru invatamantul primar, secundar si superior.
Cerintele de emancipare ale noii societati burgheze au facut posibila intemeierea de catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice a doua scoli normale superioare: una la Bucuresti pentru sectiunea literara) si a uneia la Iasi ( pentru sectiunea stiintifica
Primul director al Scolii Normale Superioare din Bucuresti este Ion Zalomit, vechi profesor si rector al Universitatii din Bucuresti (1885).
Prin decretul din 7 aprilie 1882 « Domnul Nicolae Chiriac Quintescu » membru al Academiei Romane si profesor la Facultatea de litere din Bucuresti se numeste in functiunea de al treilea...

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa realizarea Unirii Tarilor Romane si cucerirea independentei de stat, ca urmare a evolutiei rapide a societatii romanesti spre capitalism, s-a dezvoltat o retea de scoli necesara pregatirii de cadre didactice pentru invatamantul primar, secundar si superior.
Cerintele de emancipare ale noii societati burgheze au facut posibila intemeierea de catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice a doua scoli normale superioare: una la Bucuresti pentru sectiunea literara) si a uneia la Iasi ( pentru sectiunea stiintifica
Primul director al Scolii Normale Superioare din Bucuresti este Ion Zalomit, vechi profesor si rector al Universitatii din Bucuresti (1885).
Prin decretul din 7 aprilie 1882 « Domnul Nicolae Chiriac Quintescu » membru al Academiei Romane si profesor la Facultatea de litere din Bucuresti se numeste in functiunea de al treilea maestru de conferinte la Scoala Normala Superioara din Bucuresti, insarcinadu-se in acelasi timp cu directiunea scolii » (Monitorul Oficial din 10/22 aprilie 1882 – pag.196). Proiectul de lege pentru organizarea Scolii Normale Superioare din Bucuresti (Monitorul Oficial 31 octombrie/12 noiembrie 1881) precizeaza ca Scolile Normale Superioare au misiunea de a prepara profesori superiori si profesori si profesoare secundare pentru partea liceala si stiintifica, precum si impiegati pentru administratiunea, controlul si inspectiunea scolilor ». In anul 1887 / 1888 in Scolile Normale Superioare din Bucuresti erau 24 de elevi care studiau stiinte matematice, stiinte fizico-chimice, stiinte naturale ( la diviziunea stiintifica) si filologie - limbi clasice, istorie, filosofie ( la diviziunea literara) .
Programa pentru concursul de admitere la Scolile Normale Superioare ( Monitorul Oficial 27 august 1892 – pag. 3556 – 3563 ) precizeaza ca pe langa probele de admitere specifice fiecarei diviziuni, elevii au de sustinut examene si la geografie, cosmografie, limbile franceza si germana. Se infiinteaza totodata si ore pentru exercitii de desen, muzica instrumentala si vocala, gimnastica, scrima.
Primele cadre didactice care au functionat la Scolile Normale Superioare erau profesori universitari cu studii facute in strainatate : Bonn, Berlin, Paris. In 1891 regasim in documente un nou director al Scolii Normale Superioare din Bucuresti – Alexandru Odobescu, care depunand juramantul la 1 octombrie spune:
Jur in numele lui Dumnezeu si declar pe onoarea si constiinta mea: Credinta Majestatii sale Regelui Romaniei Carol I si Constitutiunii tarii. De a indeplini cu sfintenie datoriile ce-mi impune functia mea. De a aplica legile si de a ma conforma legilor intru toate si pentru toti, fara pasiune, fara ura, fara fasoane, fara consideratiune de persoana, fara nici un interes direct sau indirect. Asa sa-mi ajute Dumnezeu.
Incepand cu anul 1899, Scoala Normala Superioara se transforma in Seminar Pedagogic. De-a lungul timpului Seminarul Pedagogic Universitar numara drept profesori personalitati marcante ale vremii si, deopotriva, ale culturii romane: Constantin Dumitrescu-Iasi (director), Mihail Dragomirescu (istorie, latina) Constantin Radulescu-Motru (romana, franceza), George Valsan (geografie), Elena Radulescu-Pogoneanu, Nicolae Cartojan ( litere – filosofie ), Serban Cioculescu (scriitor –franceza), Constantin Giurescu (istorie), Emil Panaitescu (istorie), Gheorghe Titeica (matematica), G.G.Longinescu (fizico-chimice).
In anul 1938, in timpul dictaturii regale, Seminarul Pedagogic este redenumit Scoala Normala Superioara, iar in anul 1940 capata numele de Academie Pedagogica.
Astazi, in acelasi local functioneaza Colegiul National « I.L.Caragiale »