Încă din cele mai vechi timpuri, acest oraş a fost un mare centru politic şi spiritual pentru geţii dintre Carpaţi şi Siret, şi mai apoi al românilor din perioada de început a feudalismului.

Istoria Piatra-Neamţului este una bimilenară, iar obârşiile se dezvăluie prin zidurile cetăţilor geto-dacice de pe Cozla şi Bâtca Doamnei.

Miron Costin spunea despre frumuseţea acestor locuri: „Dacă zeiţele din fabulele greceşti ar fi aflat de aceste ţinuturi, ar fi venit desigur aici din Olimpul lor.“

Conectarea la modernitate începe în secolul al XIX-lea, când dezvoltarea Principatelor Române impunea întemeierea de şcoli, pentru ca tinerii să-şi poată exploata abilităţile; primele au fost întemeiate în preajma mănăstirilor (şcolile catihetice) sau de „boierii luminaţi“, preocupaţi de cultură.

În 1839, în judeţul Neamţ erau patru şcoli particulare cu predare în limba română: şcoala...

Încă din cele mai vechi timpuri, acest oraş a fost un mare centru politic şi spiritual pentru geţii dintre Carpaţi şi Siret, şi mai apoi al românilor din perioada de început a feudalismului.

Istoria Piatra-Neamţului este una bimilenară, iar obârşiile se dezvăluie prin zidurile cetăţilor geto-dacice de pe Cozla şi Bâtca Doamnei.

Miron Costin spunea despre frumuseţea acestor locuri: „Dacă zeiţele din fabulele greceşti ar fi aflat de aceste ţinuturi, ar fi venit desigur aici din Olimpul lor.“

Conectarea la modernitate începe în secolul al XIX-lea, când dezvoltarea Principatelor Române impunea întemeierea de şcoli, pentru ca tinerii să-şi poată exploata abilităţile; primele au fost întemeiate în preajma mănăstirilor (şcolile catihetice) sau de „boierii luminaţi“, preocupaţi de cultură.

În 1839, în judeţul Neamţ erau patru şcoli particulare cu predare în limba română: şcoala de la Trei Ierarhi, şcoala lui Dumitrache Nanu (de la biserica „Sf. Ioan Domnesc“), şcoala lui Toma Popovici (toate trei erau în Piatra-Neamţ) şi şcoala psaltului Ion de la biserica „Adormirea“ din Tg. Neamţ.

Primele şcoli publice au fost: Şcoala Primară nr. 1 din Piatra-Neamţ, Şcoala Primară din Broşteni şi Şcoala Primară nr.1 din Tg.Neamţ.

Deoarece Piatra-Neamţ era un oraş important în Moldova, era necesară înfiinţarea unui gimnaziu în această reşedinţă de judeţ. Astfel în 1865 Consiliul Comunal (în acelaşi timp şi Comitet şcolar) şi Consiliul Judeţean au cerut ministerelor de resort întemeierea unui gimnaziu. La 5 august 1865 Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii „admite înfiinţarea gimnaziului şi roagă pe primar să închirieze un local şi să întreţină gimnaziul până la întocmirea noului buget al statului“ (Anuarul Jubiliar 1869-1919).

Lupta începuse. Consiliul a aprobat în unanimitate 3000 lei în şedinţa din 23 august 1865, iar Comitetul Permanent al judeţului, patru zile mai târziu, încă 7000 lei. Pentru că Ministerul de Interne a redus alocaţia judeţului la 1000 lei, gimnaziul nu a fost deschis. La 26 octombrie 1867 cererea este înaintată din nou „pentru motiv că în judeţ sunt 600 copii şi ar fi, deci, populaţie şcolară pentru gimnaziu“ (Anuarul Jubiliar 1869-1919), dar din nou propunerea rămâne fără urmări.