Mituri despre studiul în străinătate - Adevărate sau False?

Se vorbește frecvent despre studiul în străinătate și despre interesul elevilor și studenților români de a merge la o facultate în afara țării. Informațiile despre acest subiect au devenit mai bogate și mai accesibile, o dată cu desfășurarea târgurilor de profil (RIUF, cel mai mare târg internațional de universități din România, va avea loc în curând). Însă, uneori, aceste date sunt contradictorii. Cât de inaccesibil este, de fapt, studiul în străinătate?

Universităţile de top vin în România 

Adevărat. The Romanian International University Fair, desfășurat pe 20-21 octombrie la București și pe 23 octombrie la Cluj Napoca oferă posibilitatea unei interacțiuni directe cu facultățile din afara țării. Doar la RIUF tinerii români se pot întâlni cu reprezentanți ai universităților de top din lume, precum Harvard (locul 3 în lume conform Top QS), University of Oxford (locul 5 în lume), Imperial College London (locul 6 în lume), King’s College London (locul 26 în lume) sau The Hong Kong University of Science and Techonolgy (locul 33 în lume). Aceștia vor putea raspunde întrebărilor elevilor români despre studiul și procesul de aplicare la o universitate  de prestigiu.

Procesul de admitere este complicat.

Fals. Criteriile de admitere nu sunt întotdeauna atât de severe pe cât se crede. Actele necesare, în general, sunt un eseu personal, una sau câteva scrisori de recomandare, un CV, situația academică din liceu sau facultate și dovada unui test de limbă. De altfel, dacă aveai impresia că doar olimpicii pot fi admiși la studii în străinătate, află că majoritatea universităților caută studenți cu medii peste 8 sau 8.50 la bacalureat sau licență și la media anilor de liceu sau facultate.

În funcție de domeniu și universitate, pot fi solicitate și câteva teste de aptitudini, iar în urma revizuirii documentelor, studentul va susține un interviu. Acesta poate dura numai 15 minute, dacă aplicantul participă, în cadrul RIUF, la Spot Admissions.

Universitățile de top au, într-adevar, un proces de aplicare mai strict și vor urmări în primul rând relevanța activităților extra școlare desfășurate de student pentru domeniul în care vrea să studieze și originalitatea lui, manifestate în documentele trimise. De asemenea, acestea caută candidați cu media de bacalaureat peste 9.50.

Există multiple surse de finanţare 

Adevărat. Privind costurile, multe state oferă sprijin financiar pentru studenții din Uniunea Europeană. De exemplu, în țările nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda) învățământul este gratuit, atât la nivel de licență, cât și la nivel de masterat. În Marea Britanie și Olanda se poate accesa un împrumut guvernamental de 100% din taxa de școlarizare, care va fi restituit ulterior. În Franța sau Germania taxele pentru un an de studiu variază între 0 și 1.000 de euro pentru universitățile de stat.

În plus, foarte multe universități oferă burse. Chiar și universitățile de top prezintă diferite modalități de finanțare a studiilor. De exemplu, la Harvard, unde taxele de școlarizare pleacă de la puțin peste 36.000 de dolari, studenții provenind din familii cu un venit anual de sub 65.000 de dolari pot beneficia de finanțare integrală (inclusiv a cheltuielilor), iar dacă venitul este situat în intervalul 65.000 și 150.000 de dolari/an, vor plăti între 0 și 10% din venit, în funcție de circumstanțele individuale. Mai mult, există și alte modalități de finanțare, atât la Harvard, cât și la celelalte universități. Mihaela Voicescu, o româncă studentă la Jacobs University Bremen, povestește despre experiența ei la studii în străinătate și spune că „Universitatea îți oferă garanția că dacă ești suficient de bun să fii admis, ți se va oferi un pachet financiar care să facă posibil să îți permiți să studiezi aici”. La RIUF, cele peste 50 de universități internaționale prezente vor avea mai mult de 500 de burse, pentru care studenții romani pot aplica în momentul în care sunt admiși.

Universităţile te ajută să te adaptezi

Adevărat. Adaptarea la mediul internațional și la o nouă cultura se face destul de ușor. Datorită multitudinii de studenți internaționali pe care îi atrag anual, aceste universități știu cum să aibă grijă de cursanții lor. De exemplu, pe lângă evenimentele de orientare destinate studenților din afara țării care au loc la fiecare universitate din Marea Britanie, precum și în alte țări, la King’s College London (universitate aflată pe locul 26 în lume și care va fi prezentă la RIUF) au loc și workshop-uri practice despre: munca în Marea Britanie, deschiderea unui cont bancar în Marea Britanie, cum poți avea acces la National Health Service, cum să călătorești în Londra și multe altele. De asemenea, într-unul din workshop-uri se vorbește despre șocul cultural și cum poate fi depășit, la care pot participa atât studenții, cât și rudele lor.

                La RIUF vor fi prezenți atât reprezentanți ai universităților internaționale de top, cât și foști studenți români care au studiat în cadrul programelor de licență, masterat sau doctorat ale acestor universități. Aceștia vor vorbi despre experiența lor acolo, despre procesul de admitere și despre oportunitățile de finanțare folosite de ei. Poveștile detaliate ale acestor tineri pot fi găsite și aici. Lista detaliată a expozanților e disponibilă pe site.

Susținătorii RIUF sunt: Intact Media Academy, Farmec și Iulius Mall.

Partenerii media ai RIUF sunt: 9 AM, Ambition, Best Resource, Biz Camp, Business24, EDU Manager, Edu News, Ejobs, Intuitext.ro, Goingout, Onlinestudent, Regielive, România Liberă, România Pozitivă, Școala EDU, Studentie.ro, Teen Press, Vinsieu, Wall-Street, Youmago, Ziare.com.

Parteneri instituționali ce contribuie la succesul evenimentului: British Council, CampusFrance, Comisia Fulbright, DAAD, Primăria Municipiului București, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Parteneri educaționali ce susțin RIUF sunt: AIESEC, Akcees, ARDOR, ASCIG, ASER, Aspire Academy, ASPSE, Best, BOS, BYP, GRASP, Hipo, ISIC, LSRS, VIP, VWI.