Din documentele pastrate in arhivele cercetate (Arhivele Nationale, Oficiului Parohial, Biblioteca Judeteana), gasim ca in tinuturile românesti anexate Imperiul Habsburgic se recrutau invatatori dintre absolventii scolilor vernaculare (nationale) ai celor doua scoli românesti din Oradea: una ortodoxa in cartierul Velenta si alta unita in cartierul nou, in preajma anului 1727.
Modernizarea invatamântului in monarhia austriaca intre anii 1774-1777 implica obligativitatea noii metodici – sistemul metodic elaborat de pedagogul german Ignatz Felbiger, care mai era numit si sistemul Sagan sau norma, prin care se pregateau viitorii invatatori. Pentru insusirea sistemului metodic se organizau cursuri preparandiale (sau norma), dupa care se dadea examenul de norma, prin care viitorul invatatorul primea dreptul de functionare.
Primele cursuri de norma pentru invatatorii români...
Din documentele pastrate in arhivele cercetate (Arhivele Nationale, Oficiului Parohial, Biblioteca Judeteana), gasim ca in tinuturile românesti anexate Imperiul Habsburgic se recrutau invatatori dintre absolventii scolilor vernaculare (nationale) ai celor doua scoli românesti din Oradea: una ortodoxa in cartierul Velenta si alta unita in cartierul nou, in preajma anului 1727.
Modernizarea invatamântului in monarhia austriaca intre anii 1774-1777 implica obligativitatea noii metodici – sistemul metodic elaborat de pedagogul german Ignatz Felbiger, care mai era numit si sistemul Sagan sau norma, prin care se pregateau viitorii invatatori. Pentru insusirea sistemului metodic se organizau cursuri preparandiale (sau norma), dupa care se dadea examenul de norma, prin care viitorul invatatorul primea dreptul de functionare.
Primele cursuri de norma pentru invatatorii români din Bihor, fara deosebire de confesie, s-au tinut in anul scolar 1778-1779, in vacanta Rusaliilor, având ca director (sau prefect) al scolilor unite pe Ioan Ciontos, numit de catre Episcopul Moise Dragos si ca profesor al preparanzilor români.
Din anul 1780, prefect al scolilor urmeaza Simeon Maghiar, absolvent al studiilor Institului Sf. Barbara din Viena, unde probabil si-a insusit si cursurile de norma. Un document al vremii, datat 5 mai 1783, atesta ca a tinut cursuri de norma pentru invatatorii in functie si viitorii invatatori, (actul de atestare al lui Ioan Sabo, alias Pop [atras la cursul de norma, dupa care a sustinut cursul de invatator si cantor]).
Incepând cu 30 mai 1785, data prin care este numit oficial Simeon Maghiar ca prefect (director) al scolilor si preparanzilor, se desfasoara la Oradea fara nicio intrerupere pregatirea institutionalizata a invatatorilor români cu legislatia scolara a timpurilor, in conditii specifice, in acest tinut care a devenit vestul vetrei etnice românesti.
Cursul preparandial a durat pentru sase decenii, 1785-1848; pâna la 1792 a fost tinut de catre Simeon Maghiar, dupa care a fost indeplinit de Ioan Corneli, pâna la moartea sa, in 1848, inlocuit temporar intre 1806 si 1807 de catre Ioan Molnar, intre 1808 si 1814 de catre Mihai Benei si de catre Nicolae Borbola intre 1814 si 1816.
In Ord. Cons. loc. regal din 10 aprilie 1787, aflam ca alaturi de Maghiar este numit Ioan Baliban ca profesor de rit si cânt, cu orar zilnic. In continuare, dupa Baliban, pâna la 1848 si chiar si dupa aceea, cantorul de la Biserica Sf. Niculai sau cel de la Oradea-Olosig, continua pregatirea preparanzilor la obiectele metodica si indatoririle invatatorului, preceptele aritmeticii, preceptele ortografiei si ale caligrafiei, aplicatii practice de redactare a compunerilor, a scrisorilor, a actelor oficiale, precum si limba germana. La sfârsitul cursului, absolventii erau examinati atât din metodica, cât si din rit si cânt bisericesc.
Examenul de norma se sustinea in fata unei comisii numite de conducerea districtului scolar in care avea un reprezentant si Episcopia unita, dar diploma de invatator (testimoniu) era eliberata de directorul preparandiei romano-catolice (maghiare). Lipsa dreptului de publicitate situa preparandia romaneasca intr-o pozitie de inferioritate fata de preparandia maghiara, care a functionat la Oradea pâna in jurul anului 1848, dupa care a fost desfiintata din lipsa de candidati.
Ca si celelalte scoli românesti din Transilvania, Crisana, Banat sau Bucovina, Schola Praeparandorum din Oradea, a fost o institutie confesionala, mijloc puternic de aparare a nationalitatii impotriva practicilor de asimilare aplicate de monarhia austriaca sau ulterior dualista. Multi dintre titularii Eparhiei românesti a Orazii, organizate in 1777 dupa modelul Episcopiei Fagarasului (Blajului), inainte de a deveni episcopi aveau in grija lor aceste scoli confesionale. Astfel, Moise Dragos, in calitate de protopop al Orazii din 1751, s-a preocupat de gospodarirea acestor scoli din Bihor, iar dupa ce a ajuns episcop, el a facut demersuri repetate la curte pentru deschiderea scolii preparandiale. Ignatie Darabant (1788-1805) venea la Blaj, unde a indeplinit mult timp functia de prefect al scolilor unite din Transilvania.
Promotor al Supplexului din 1791, la numai un an dfupa acest act national, el a obtinut deschiderea la Oradea a Seminarului Unit, cel mai important pilon de cultura si simtire româneasca in orasul de pe Crisul Repede, timp de peste un secol si jumatate. Seminarul avea internat si orfanotropiu si acorda 30 de burse al caror numar a fost mereu majorat de catre Eparhie prin diferite fundatiuni, a dat neamului numeroase generatii de intelectuali, care au avut un rol covârsitor in promovarea constiintei nationale, in lupta pentru infaptuirea statului national si propasirea lui. Iluministul Samuil Vulcan (1806-1839), fost seminarist si redactor al Seminarului unde mai târziu vor fi adapostiti tot mai multi preparanzi, este ctitor al Liceului din Beius (1828), cea mai importanta institutie de cultura româneasca din comitatele vestice in timpul monarhiei, de unde multi absolventi a doua-trei sau mai multe clase, deveneau preparanzi la Oradea.
In 1825 apare Lexiconul de la Buda, la care Ioan Corneli a avut o contributie la elaborarea si editarea lui si pentru introducerea alfabetului latin, mai apropiat spiritului limbii române.
Impreuna cu Samuil Vulcan a sprijinit moral si material pe cei trei luceferi ai Scolii Ardelene cu care a colaborat inca din perioada studiilor de la Viena. Alaturi de acestia, Maghiar, Corneli, Vulcan, se incadreaza prin opera si preocuparile lor in activitatea Scolii Ardelene, fiind cei mai importanti reprezentanti ai iluminismului românesc din Bihor.
S-au depus eforturi sustinute pentru un institut preparandial românesc cu drepturi depline la Oradea de catre Samuil Vulcan, ajutat de Ioan Corneli, care, din cauza vârstei, n-a ajuns sa le finalizeze. Ele au fost continuate si indeplinite de urmasul acestora, Vasile Erdeli (1843-1862), in jurul anului 1848, sprijinit fiind si de catre Iosif Pop Salajeanu, aflat la conducerea scolilor confesionale.
In octombrie 1848, preparandia reorganizata tinea examene de admitere si absolvire pentru invatatori si subinvatatori care primeau diploma (testimoniu), care le dadea dreptul sa lucreze in scoli. In 1860, V. Erdeli obtinea dreptul de publicitate si pentru scoala de aplicatie, care se completa la patru clase, oferind elevilor posibilitatea de transfer la orice scoala vernaculara, normala, capitala, dupa cum scoala putea primi la rândul ei, elevi de la astfel de scoli. Dupa 1848, alaturi de pedagogie generala si metodica se studiau si obiecte de cultura generala la nivelul timpului cu incarcatura specifica gimnaziului superior, acordându-se atentia cuvenita practicii pedagogice la scoala de praxa, preluând traditia scolii preparandiale.
In 12 octombrie 1848, preparandia româneasca greco-catolica primeste si preparanzii romano-catolici de la scoala desfiintata anterior, impunând ca limba de predare maghiara, ca urmare a intelegerii dintre directorul districtual scolar (literar), Fabry Ignacz si episcopul Bemer Lajos, peste capul episcopului greco-catolic român Vasile Erdeli, ctitorul scolii. Aceasta hotarâre nu ramâne insa definitiva, deoarece corpul profesoral cât si abnegatia si diplomatia episcopului Vasile Erdeli, reusesc sa inlature masurile traditionale de asimilare fortata astfel incât preparandia nou infiintata devine o institutie de cultura româneasca, iar pentru pregatirea invatatorilor maghiari sa se infiinteze o noua preparandie.
La 1 octombrie 1858 se deschide preparandia de invatatoare de la manastirea Ursulinelor, Olosig, Oradea care presupune inchiderea preparandiei maghiare anterioare.
Scoala româneasca din Oradea deschisa in sec al XVIII-lea pregatea cu predilectie cantori-invatatori dupa vechiul sistem de invatare cu utilizarea cartilor de cult. Dupa 1785, se introduce noul sistem metodic cu primul profesor al preparanzilor români pentru scoala din Oradea unde se tineau si cursurile de metoda cu invatatorii din comitat. Dupa 1875, continuitatea scolii este dovedita permanent ca o scoala primara pâna azi servind ca scoala de aplicatie a preparandiei, devenita ulterior scoala Normala si apoi Colegiul Naţional.
Anul 1920 gaseste Oradea cu doua institutii de profil pedagogic, anume scoala Normala de Baieti „Iosif Vulcan“ si scoala Normala de Fete „Doamna Stanca“. Aceste doua unitati au fuzionat dupa Reforma Invatamântului din 1848, devenind Colegiul Naţional „Iosif Vulcan“, in cadrul caruia in 1975 i s-a mai adaugat si o sectie maghiara pentru pregatirea invatatoarele, invatatorilor si educatoarelor in limba maghiara.
Revolutia de la 1989 aduce schimbari in invatamântul românesc si implicit in evolutia invatamântului pedagogic. An de an, institutia a cunoscut un progres evident atât din punct de vedere al calitatii procesului instructiv-educativ al resurselor umane si materiale. Locatia unde functiona Colegiul Naţional a fost revendicata de Biserica Greco-Catolica si atribuita acesteia in 1996.
In 1990, devine scoala Normala din Oradea, pentru ca din 1999 sa revina la titulatura de Colegiul Naţional „Iosif Vulcan“. Dupa 1996, Colegiul Naţional „Iosif Vulcan“ functioneaza in trei locatii cu mai multe corpuri de cladiri, sala de sport, internat si cantina. Oferta scolii cuprinde doua filiere: cea a invatamântului vocational si cea a invatamântului reoretic. In anul 1996, alaturi de clasele cu profil pedagogic i-au fiinta si clasele cu profil uman si real specializarile filologie si matematica-informatica.
In zona invatamântului vocational, din anul 2003, alaturi de profilul pedagogic se infiinteaza profilul teologic ortodox, pentru fete si baieti ca invatamânt teologic de patru ani, pregatind personal de cult calificat ori viitori studenti la teologie sau alte facultati inrudite, reamintind de vechea „Schola Valachorum Preparandorum“ (care pregatea deopotriva invatatori si personal de cult). In anul 2006, Seminarul Teologic Ortodox, din Beius, este mutat la Oradea, cu ultima clasa de a IX-a care ia fiinta la Colegiul Naţional „Iosif Vulcan“.
Informaţii utile pentru admitere 2023
Specializare
Cod 2023
Locuri 2023
Nr. Locuri speciale
Forma Învățământ
Filiera
Profil
Intensiv
Limba de predare
Bilingv
MA 2022
Rromi
R.Moldova
Stiinte ale Naturii
115
26
-
-
Teoretica
Real
-
Limba româna
-
8.72
Filologie
113
13
-
-
Teoretica
Uman
-
Limba româna
Limba spaniola
7.78
Filologie
112
13
-
-
Teoretica
Uman
-
Limba româna
Limba engleza
8.24
Arhivă medii de admitere
Specializare
Bilingv
2022
2021
2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2003
2002
2001
2000
Stiinte ale Naturii
-
8.72
7.72
8.60
8.13
7.77
8.32
8.62
8.62
0.00
8.30
9.10
8.70
8.36
-
8.16
7.86
8.40
7.91
-
-
-
-
Filologie
Limba spaniola
7.78
5.26
-
6.88
7.07
5.99
6.81
7.50
0.00
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Filologie
Limba engleza
8.24
7.72
-
8.13
7.69
8.20
8.22
8.21
0.00
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Filologie
Limba spaniolă
-
-
7.90
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Filologie
Limba engleză
-
-
8.47
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Educator - invatator
-
-
-
0.00
0.00
0.00
-
-
-
0.00
-
-
-
-
-
4.45
-
-
-
-
-
-
-
Educator - puericultor
-
-
-
0.00
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Matematica-Informatica
-
-
-
-
8.24
8.12
8.51
8.45
8.35
0.00
7.56
8.69
-
8.09
-
6.13
8.06
-
7.94
8.57
8.16
8.25
8.44
Filologie
Spaniola
-
-
-
-
-
-
-
-
-
7.26
6.27
-
7.48
7.12
6.36
7.40
-
-
-
-
-
-
Filologie
Engleza
-
-
-
-
-
-
-
-
-
7.99
7.56
-
6.57
-
6.48
-
7.63
-
-
7.85
8.13
7.49
Matematica-Informatica
Engleză
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
6.11
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Filologie
Spaniolă
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
6.99
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Matematica-Informatica
Engleza
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
7.58
-
-
-
-
-
-
-
-
Stiinte ale Naturii
Engleza
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
8.26
-
-
-
-
-
-
-
-
Datele de mai jos se bazează pe notele obţinute de elevi în prima sesiune a examenului de Bacalaureat.
Informaţiile* prezentate pe site-ul AdmitereLiceu.ro au fost preluate din surse publice precum http://admitere.edu.ro, http://bacalaureat.edu.ro, http://evaluare.edu.ro, http://harta.bdne.edu.ro/ sau
site-urile proprii ale instituţiilor de învăţământ. O parte din specializări au fost reorganizate, prin urmare unele date au fost interpretate pentru a facilita compararea mediilor şi stabilirea
opţiunilor. Înainte de efectuarea alegerilor definitive şi completarea fişelor de înscriere, vă recomandăm să consultaţi brosura de admitere distribuită în şcoli şi site-urile oficiale ale
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru erate. Echipa INTUITEXT actualizează în mod constant informaţiile publicate pe AdmitereLiceu.ro, în funcţie de modificările semnalate.
*Datele prezentate au un rol informativ. INTUITEXT nu poate fi făcută răspunzatoare pentru nici o daună, de orice natură ar fi aceasta, provocată utilizatorilor săi de folosirea informaţiilor
furnizate de INTUITEXT.