Cautand sa desprindem file de istorie legate de existenta Manastirii Neamt observam ca specificul vietii monahale a fost impletit permanent de activitati noi materializate in scoli bisericesti, bolnita pentru batrani si invalizi, ospicii, farmacii, tipografii, etc. Manastirea Neamt a fost multa vreme singurul asezamant al tarii, raspanditor de credinta si cultura. Calugarii acestei manastiri erau cei mai invatati oameni ai tarii. Ei dadeau satelor preoti, cancelariei domnesti functionari, de aici se alegeau vladicii tarii. foto epoca
Grija pentru invatatura a fost o preocupare permanenta inca din sec. al XV -lea cand exista pe langa Manastire o scoala in care s-au copiat foarte multe texte1 .
Sistemul de”scolarizare” din secolul al XV-lea era cel specific scolii...

Cautand sa desprindem file de istorie legate de existenta Manastirii Neamt observam ca specificul vietii monahale a fost impletit permanent de activitati noi materializate in scoli bisericesti, bolnita pentru batrani si invalizi, ospicii, farmacii, tipografii, etc. Manastirea Neamt a fost multa vreme singurul asezamant al tarii, raspanditor de credinta si cultura. Calugarii acestei manastiri erau cei mai invatati oameni ai tarii. Ei dadeau satelor preoti, cancelariei domnesti functionari, de aici se alegeau vladicii tarii. foto epoca
Grija pentru invatatura a fost o preocupare permanenta inca din sec. al XV -lea cand exista pe langa Manastire o scoala in care s-au copiat foarte multe texte1 .
Sistemul de”scolarizare” din secolul al XV-lea era cel specific scolii de”gramatic”, scoli de chilie, cu parinti initiati pe langa care se formau fratii randuiti de staretul Manastirii. Despre un invatamant”sistematic” (cu programa, cu personal didactic, cu cataloage si alte documente de evidenta si de urmarire a invatamantului) nu se poate vorbi la Manastirea Neamt decat din secolul al XIX - lea. Secolele XVI, XVII, XVIII au fost eclipsate in ceea ce priveste invatamantul datorita momentelor grele prin care trecea Moldova.
Desi s-a vorbit de scoala lui Ilarie din 1821, de scoala lui Neonil din 18342 , o scoala propriu-zisa ia fiinta in anul 1843 “scoala duhovniceasca” a staretului Neonil, care a functionat pana in 1848. Pentru stiintele religioase si limba elineasca a fost adus ca profesor Neofit Scriban (1843-1846)3 . Cu anul 1846 la aceasta scoala s-au primit “ucenici” si de la alte manastiri. Scoala a functionat cu 3 clase si 3 profesori, iar ca materii erau: stiintele religioase si limba elina, regulile liturgice si muzica psaltica. Au frecventat cursurile acestei scoli 60 de elevi.

Datorita evenimentelor din anul 1848 scoala si-a intrerupt activitatea4 . N. Iorga a numit scoala lui Neonil din anii 1843-1848 “scoala greco-romaneasca”5 de la Manastirea Neamt. Ca local a folosit arhondaricul manastirii6 .

Tot staretul Neonil Buzila (a staretit in trei randuri: 1-23 octombrie 1834 – 1(12) noiembrie 1835; 2-11 aprilie 1838 – 27 decembrie 1839; 3-19 iunie 1843 – 16 octombrie 1853)7 ridica pe terenul pe care se afla actualul Seminar, teren caruia i se spunea “mai jos de odaie” (adica mai jos de gospodaria manastirii) o cladire in forma de careu cu trei laturi numai cu un rand de chilii, “imbratisate de largi cerdace” si la mijloc cu Paraclisul Sfantului Mucenic Pantelimon.

In acest loc a existat o bolnita a batranilor, despre care nu s-a retinut cine a facut-o. S-a pus pe seama staretului de la Neamt Varlaam (1716…), care ajunge episcop de Husi de unde trece la Radauti ( inainte de 21 aprilie 1745).8 Varlaam ar fi restaurat-o si a inzestrat-o cu sase vaci si doua prisaci cu stupi9 . In anul 1779 cand Sfantul Cuvios Paisie a venit la Manastirea Neamt ca staret, aceasta bolnita era in functiune. Un incendiu devastator din 12 februarie 1841 a desfiintat-o desi fusese restaurata la 20 septembrie 1820 de catre Domnul Scarlat Alexandru Callimachi10 .

S-au construit chilii “particulare” iar pe locul bisericutei s-a ridicat o casa destinata pentru scoala de pregatire a fratilor si monahilor nestiutori de carte11 . Mai pe urma acea casa a fost folosita pentru cancelaria manastirii si pentru telefon, iar dupa primul razboi mondial a devenit casa librariei manastirii si a telefonului.

Bolnita despre care am relatat a avut o pisanie si o “marca” (stema) care in prezent se afla fixate pe paraclisul Seminarului (partea de la parter, la absida Sfantului Altar de la paraclisul ridicat in anul 1843)12 .

Continutul pisaniei sapat in piatra cu caractere chirilice este acesta: “Aceste chilii toate impreuna cu Paraclisul s-au facut de catra Maria Sa Prea Inaltatul Domn Scarlat Alexandru Callimah Voievod – insa si cu ajutorul manastirei. In zilele Prea Sfintiei Sale Mitropolitului Moldovei Veniamin Costache, prin osardia, osteneala si staruinta noastra Ilarie Arhimandrit si staret al Sfintelor Manastiri Neamtu si Secu si spre vesnica pomenire s-au insemnat pe aceasta piatra 1820 septembrie 20”.

Cat priveste marca sau stema, de forma circulara (rotunda) de piatra are reproducerea unei steme dupa modelul folosit de Mihail Strilbitchi la unele tiparituri1 3. In cercul exterior al stemei este sapat inscrisul “ Pecetea si bourul tarei si al pamantului Moldavei 1820 ...1 4

Prin incendiul din anul 1841 Manastirea a ramas fara un local pentru bolnita. Staretul Neonil impreuna cu soborul Manastirii au socotit de nevoie sa ridice o alta bolnita si au fixat locul de amplasare “mai jos de odaie”, adica pe locul unde astazi se afla cladirea Seminarului. Cladirea bolnitei noi a avut aceeasi forma de U (careu) cu trei laturi, doua parti cu chilii si la mijloc un paraclis tot in cinstea Sfantului Mucenic Pantelimon. Paraclisul acesta a avut si pisania lui, care in prezent nu se mai stie de ea. Pisania avea urmatorul continut: “ Acest paraclis final zidit de binecredinciosul domn Scarlat Calimah voievod la anul 1820, la bolnita veche dupa cum pe alaturata piatra se vede. Apoi la anul 1841 fevruarie 17 din intamplare arzand, s-au ridicat cu totul din temelie si s-au zidit aice din nou impreuna cu toate chiliile dimprejur, dupa cum se vede, in zilele binecredinciosului si de Hristos iubitor domnului nostru Mihail Grigoriu Sturza1 5 voevod cu cheltuiala Manastirii si ajutorul iubitorilor de Hristos patrioti. Savarsindu-se in vremea staretii Prea Cuviosiei Sale Chir Neonil Arhimandrit si Staret Manastirilor Neamtu si Secu – la anul 1843.”1 6

Cladirea “mai jos de odaie” s-a dovedit in scurt timp a fi nepotrivita pentru bolnita fiind prea departe de Manastire, prea aproape de gospodarie din care cauza nu se putea asigura linistea necesara bolnavilor si suferinzilor. Din aceasta cauza

s-a hotarat construirea unui alt local “ mai sus de Manastire” in aceeasi forma de careu cu trei laturi si un paraclis inchinat Sfantului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

Dupa evacuarea cladirii “de mai jos de odae”, s-a amplasat tiparnita si “scoala duhovniceasca”, cunoscuta ca ”scoala duhovniceasca a lui Neonil” pana in anul 1848, cand din pricina intamplarilor din acel an s-a intrerupt pentru un timp.

Totusi, organizarea invatamantului teologic monahal incepe sa fie din ce in ce mai necesara. Se fac planuri de reorganizare a scolii nemtene. Este promovat acest plan la staruinta fratilor Filaret si Neofit Scriban, initiat de soborul Manastirii (cu aprobarea domnului Grigore Alexandru Ghica si al mitropolitului Sofronie Miclescu), si pus in practica prin ravna neobosita a arhimandritului Dionosie Romano, numit staret pe viata al Manastirii Neamtu1 7.La 2 martie 1855 Alexandru Ghica semneza ofisul pentru deschiderea seminarului de la Manastirea Neamt.

Dupa acest plan, seminarul, care lua fiinta, cuprindea trei cicluri: normal, gimnazial si teologic - corespunzatoare ciclurilor de invatamant:primar, secundar si universitar. Prima categorie cuprindea 4 ani de studiu, a doua opt si ultima 4 ani.

Hrisovul instituia programa analitica a celor 3 sectiuni de invatamant si mai multe dispozitii regulamentare, precum:

- Partea stiintifica va sta sub o epitropie speciala, compusa din Mitropolit, Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice si Inspectorul general al scolilor, care va avea indatorirea de a aduce seminarului toate imbunatatirile ce vor fi reclamate in cursul functionarii,precum si inzestrarea cu material didactic, dezvoltarea bibliotecii si introducerea de materii facultative etc.