După victoria asupra turcilor dobândită de Eugen de Savoiani 1715, Banatul, deci şi comuna Periam, devine parte a Imperiului Habsburgic. În urma Legii ordinii şcolare generale, decretată de către împărăteasa Maria Theresia în 1774, devin obligatorii 6 ani de şcoală pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani. În 1806, fiul ei, Francisc I, decretează frecvenţa şcolară obligatorie, iar părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală vor fi amendaţi.
Prima clădire a şcolii din comună datează din anul 1772. Era o clădire fără etaj situată lângă actuala casă parohială romano- catolică. Această clădire nu mai există, iar în 1873 se se ridică în acelaşi loc clădirea cu un etaj, aşa numita Şcoală de băieţi. Tot în acelaşi an se înfinţează prima clasă de fete.
Vis -a -vis de biserica veche, se ridică în anul 1857 Şcoala generală, Şcoala de fete, în care, în 1960, se trece la educarea...

După victoria asupra turcilor dobândită de Eugen de Savoiani 1715, Banatul, deci şi comuna Periam, devine parte a Imperiului Habsburgic. În urma Legii ordinii şcolare generale, decretată de către împărăteasa Maria Theresia în 1774, devin obligatorii 6 ani de şcoală pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani. În 1806, fiul ei, Francisc I, decretează frecvenţa şcolară obligatorie, iar părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală vor fi amendaţi.
Prima clădire a şcolii din comună datează din anul 1772. Era o clădire fără etaj situată lângă actuala casă parohială romano- catolică. Această clădire nu mai există, iar în 1873 se se ridică în acelaşi loc clădirea cu un etaj, aşa numita Şcoală de băieţi. Tot în acelaşi an se înfinţează prima clasă de fete.
Vis -a -vis de biserica veche, se ridică în anul 1857 Şcoala generală, Şcoala de fete, în care, în 1960, se trece la educarea fetelor de către călugăriţe, deci şcoala devine de confesie romano-catolică. În 1888 se măreşte aripa Şcolii generale cu un etaj. În prezent această clădire nu mai aparţine şcolii deoarece a fost retrocedată.
În anul 1907 se cumpără de către comună terenul pe care s-a ridicat actualul liceu. În 1911 începe construcţia clădirii după planurile arhitectului Erwin Otto Sarkany din Budapesta. Clădirea a găzduit mai întâi Scoala cetăţenească de băieţi, iar primul director al şcolii a fost Simon Radius din Oraviţa.
În data de 1 septembrie 1912 clădirea şcolii era terminată şi dată în folosinţă.
Şcoala Mică (aflată în centrul comunei) a fost mai întâi şcoală românească. Construcţia ei a fost iniţiată de către revizorul şcolar Ştefan Mihăilescu şi de către dr. Latia. În 1933, inaugurarea festivă se face în prezenţa ministrului învăţământului de atunci- Constantin Angelescu. Primul învăţător a fost Ştefan Mihăilescu.
După 1945 se desfinţează Şcoala confesională, iar călugăriţele sunt eliberate din statutul lor în 1949.
În anul 1962 se înfintează Liceul Teoretic, 8 clase devenind obligatorii. După Reforma Învăţământului din 1978, Liceul Teoretic devine liceu cu profil agroindustrial, iar după 1990 redevine Liceu Teoretic.