In primul deceniu al sec. XIX, populatia din Dej si din imprejurimi intreprindea demersuri insistente pentru transformarea gimnaziului inferior existent, in liceu. Cerintele vremii si nevoile unui centru de judet, cum era Dejul atunci, impuneau din ce in ce mai mult acest lucru.

In 1891-1892 actiunile consiliului orasenesc si ale populatiei se intensifica. Astfel, la 19 septembrie 1892 sunt lansate afise care cheama populatia orasului la o adunare populara cu acest scop. Prin hotararea adunarii, la 2 octombrie se inainteaza Ministerului Invatamantului si Cultelor un memorandum cuprinzand o motivatie amanuntita a necesitatii infiintarii liceului. Ministerul da insa un raspuns evaziv.

Cinci ani mai tarziu, dupa ce orasul se angajeaza sa construiasca o cladire, iar judetul sa asigure materialul didactic necesar, Ministerul Invatamantului si Cultelor hotaraste incetarea activitatii...

In primul deceniu al sec. XIX, populatia din Dej si din imprejurimi intreprindea demersuri insistente pentru transformarea gimnaziului inferior existent, in liceu. Cerintele vremii si nevoile unui centru de judet, cum era Dejul atunci, impuneau din ce in ce mai mult acest lucru.

In 1891-1892 actiunile consiliului orasenesc si ale populatiei se intensifica. Astfel, la 19 septembrie 1892 sunt lansate afise care cheama populatia orasului la o adunare populara cu acest scop. Prin hotararea adunarii, la 2 octombrie se inainteaza Ministerului Invatamantului si Cultelor un memorandum cuprinzand o motivatie amanuntita a necesitatii infiintarii liceului. Ministerul da insa un raspuns evaziv.

Cinci ani mai tarziu, dupa ce orasul se angajeaza sa construiasca o cladire, iar judetul sa asigure materialul didactic necesar, Ministerul Invatamantului si Cultelor hotaraste incetarea activitatii gimnaziului existent si deschiderea cursurilor primei clase de invatamant liceal, la 9 septembrie 1897, in vechea cladire a gimnaziului, fosta resedinta a principelui Gheorghe Rakoczi al II-lea.

La 17 mai 1899 incep lucrarile la noua cladire, piatra de temelie fiind asezata la 1 iunie 1899. Cladirea a fost proiectata de arhitectul Baumgarten Alexandru, din Budapesta, si executata de anteprenorii Ioan Jichisan si George Siulean. La 31 octombrie 1900 cladirea a fost terminata si predata liceului, care o ocupa imediat.

In anul scolar 1904-1905 liceul era complet, cu 8 clase, iar in iunie 1905 a dat prima generatie de absolventi. Pana in 1919 liceul a avut aproape 500 de absolventi romani dintre care 84 romani.

Anuarul liceului pe 1938-1939 consemneaza urmatorul fapt interesant : "... absolventii romani au fost intotdeauna dintre cei mai bine notati in scoala. Aceasta isi are explicatia in faptul ca elevii romani stiind de asuprirea straina si-au dat silinta la invatatura mai mult decat ceilalti elevi, verificand principiul ca numai elementele de valoare se pot valida in viata, si cu atat mai mult intr-o tara in care erau considerari straini."Dupa Unirea din 1918 liceul a fost nationalizat, devenind liceu romanesc. Profesorul Victor Motogna este numit la 5 iulie 1919, de catre Consiliul Dirigent, director al liceului si insarcinat cu organizarea invatamantului liceal romanesc la Dej. El ia in primire cladirea, intregul inventar si incepe inscrierile pentru anul scolar 1919-1920. In cele 8 clase ale liceului s-au inscris 282 de elevi ordinari si 43 de elevi particulari. Cursurile s-au deschis la 9 octombrie, cu 11 profesori. De la 1 ianuarie 1920 li se adauga profesorul de franceza Henri Michel, din Misiunea Franceza.

Greutatile inceputurilor au fost multe. Din cei 11 profesori cu care s-a inceput activitatea, 7 erau in curs de calificare. Manualele lipseau aproape complet. Daca la stiintele naturii existau o colectie extrem de bogata (una dintre cele mai mari pe care le-au avut liceele unguresti din Ardeal : un mare ierbar, colectie de minerale, animale impaiate), la alte discipline lucrurile nu stateau chiar asa de bine. La fizica existau in general materiale, insa la chimie nu existau cele necesare. Au trebuit completate si colectiile existente la geografie si istorie. In biblioteca, destul de bogata de altfel, a liceului unguresc nu se afla nici o carte romaneasca. Dupa Unire s-au primit carti de la Academie, de la Casa Scoalelor, de la profesorul Iorga precum si din donatii (cum ar fi cea a magistratului Ilarian Monastireanu). Se vede clar ca, in aceste conditii, Victor Motogna si colaboratorii sai au realizat, practic, un nou inceput.

Prefectul judetului, dr. Teodor Mihali, impreuna cu alti fruntasi din Dej, au asigurat, inca din septembrie 1919, un camin pentru elevii veniti de la tara. In 1924 s-a cumparat Palatul Voith cu suma de 2.500.000 lei, realizata cu sprijinul subprefectului de atunci, dr. G. Sorban, a comitetului scolar si a ministerului. In 1930 internatul se muta in noul local.

Trecerea de la programa de tranzitie adoptata de Consiliul Dirigent pentru liceele din Ardeal, la programa liceului modern s-a facut treptat. In anul scolar 1923-1924 a inceput sa functioneze cu programa sectiei moderne din vechiul regat. In anul scolar 1928-1929, cand se pune in aplicare o noua lege a invatamantului, cu o noua programa analitica apar schimbari: liceul este redus la 7 clase si va functiona asa pana in anul scoalar 1933-1934, cand se revine la programa liceului cu 8 clase.

Liceul a functionat de la inceput cu doua sectii : stiintifica si literara. In perioada 1928-1930, in localul liceului a functionat si o scoala superioara de comert, avandu-l ca director pe Dumitru Tigonetea.

Pana in 1939 au absolvit cursurile liceului, cu diploma de bacalaureat, 500 de elevi. In perioada 1940-1944, in timpul ocupatiei maghiare (urmare a Dictatului de la Viena) liceul devine din nou maghiar.

Dupa 1944 a fost, pe rand, liceu de baieti, liceu mixt, scoala medie. In 1969 si-a recastigat numele de "Andrei Muresanu", iar in ianuarie 1970 a fost dezvelit bustul poetului revolutionar, patron al liceului, opera a sculptorului clujean Arthur Vetro.

In 1969, pe langa Liceul "Andrei Muresanu" s-a infiintat o scoala sportiva, care avea ca scop principal gasirea, selectionarea si pregatirea unor elemenete capabile sa faca fata rigorilor sportului de performanta.

Intre anii 1977 si 1989 a functionat ca liceu insustrial.

In prezent este un liceu teoretic care are clase de informatica, matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie si filologie. In fiecare an de studiu exista o clasa cu limba de predare maghiara (cu profilul fizica-chimie).

Din anul scolar 1992-1993 sunt si clase gimnaziale cu predare intensiva a limbilor engleza si franceza. Liceul are 31 sali de clasa, 8 laboratoare, o biblioteca avand peste 40.000 de volume si un fond documentar important, un muzeu de stiinte naturale, sala de educatie fizica, teren de sport, un internat, cantina.

Din anul 1997 Liceul "Andrei Muresanu" primeste titlul de Colegiu National, ca o recunoastere a meritelor pe care le-a avut in propasirea culturii romane pe parcursul unui secol de existenta. Aceste merite s-au concretizat in nenumarate activitati la care au participat o serie de personalitati ale vietii stiintifice si culturale romanesti (Anton Dumitriu, Nicolae Steinhardt, Emanuel Vasiliu, Ioan C. Chitimic, Boris Cazacu, Ioan Patrut, Virgil Stancovici, etc.), in nenumarate premii obtinute la olimpiade, in activitati sportive, precum si in faptul ca un numar insemnat dintre fostii elevi au devenit personalitati ale vietii culturale si stiintifice.